De ce mâncăm (în exces) ?

-partea I-

Factori interni

Strict din punct de vedere biologic, mâncăm pentru a ne satisface nevoile fiziologice și pentru a furniza energia necesară pentru a rămâne în viață. De-a lungul timpului însă alimentele s-au transformat din sursă de nutriție într-o plăcere senzorială, o experiență culinară estetică sau (pentru unii) o entitate morală de sine stătătoare.Comportamentul alimentar este foarte complex, fiind influențat de o multitudine de factori (ideologie, cultură, sex, vârstă, statut social, mediu, obiceiuri, comoditate etc) și are un rol semnificativ în controlul greutății și prevenirea multor boli cronice.În societatea actuală nevoile fiziologice și foamea homeostatică au fost puse pe locul doi de diferiți factori externi care determină o foame hedonică, mâncatul devenind o sursă de plăcere, o companie obligatorie al oricărui eveniment social sau o metodă de a ne distrage atenția sau de a ne refugia de diferite probleme pe care le întâlnim.Dacă înțelegem de ce mâncăm ce mâncăm și cât mâncăm, ne putem controla mai ușor comportamentul în jurul mâncării și totodată greutatea corporală, aspectul fizic și sănătatea.

Factorii care influențează ce și cât mâncăm se pot împărți în două mari categorii: factori interni (care se desfășoară înăuntrul nostru) și factori externi (mediul în care mâncăm, cu cine mâncăm, din ce mâncăm, contextul social etc ), în cadrul articolului de azi urmând să ne concentrăm pe factorii interni.

Stilul parental și obiceiuri alimentare

Comportamentul alimentar care se formează în primii ani de viață ne urmărește toată viața noastră, astfel părinții, prin comportamentul lor, prin stilul parental și prin obiceiurile alimentare proprii pe care le predau copiilor, influențează semnificativ modul în care copii mănâncă și se dezvoltă.Studiile arată o asociație între un părinte neimplicat, care este prea indulgent sau prea protectiv și o greutate excesivă în copii cu vârsta cuprinsă între 4-12 ani. [1]Restricția excesivă și presarea de a mânca, atunci când nu le este foame este de asemenea asociată cu o greutate excesivă.Copiii se nasc cu o preferință față de alimente dulci (din punct de vedere evolutiv, când hrana suficientă nu era garantată, preferința față de alimente dulci, dense caloric era un avantaj major), și resping inițial alimentele mai amare sau acre (deoarece acestea deseori erau otrăvitoare), însă expuneri repetate cresc acceptarea acestora.

Astfel, e important ca încă din copilărie să fie expuși constant la legume, fructe, dar într-o manieră pozitivă, pentru a încuraja consumarea acestora.Totodată, copiii nu trebuie interziși de la dulciuri și alimente similare, ci accentul trebuie pus pe promovarea alimentelor sănătoase (fructe, legume, lactate, nuci, carne slabă etc), prin exemplu personal.

Dispoziția și starea de spirit

Mâncarea reprezintă foarte des un refugiu în momentele în care avem o dispoziție negativă (tristețe, supărare) sau un mod de celebrare când suntem fericiți și bine dispuși.Consumul de alimente creează o senzație de recompensă și mulțumire, care duce la producerea de dopamină, un neurotransmițător care activează centrele de plăcere și recompensă ale creierului. De obicei diferite stări emoționale sunt asociate cu diferite mâncăruri (în general alimente dense caloric) și continuăm să consumăm acel aliment(e) ori de câte ori simțim aceea senzație. Acest cerc vicios (dispoziție->aliment->plăcere) duce la obiceiuri nesănătoase, care se întipăresc în creier și care pot duce la îngrășare.Asta nu înseamnă că unele alimente (sau mâncatul în general) creează dependență, ci că noi am creat un obicei pe care trebuie să-l schimbăm. [2]

Lipsa somnului

Lipsa somnului are numeroase efecte negative asupra sănătății, printre altele creează un efect hormonal care crește foamea și pofta față de alimente dense caloric, bogate în zahăr și grăsimi. [4]Totodată, dacă nu dormim destul, suntem mai obosiți și ne mișcăm mai puțin, o rețetă sigură pentru îngrășare.

Concluzii și recomandări practice

• Comportamentul alimentar este influențat de mulți factori, care ne îndeamnă să mâncăm și atunci când nu ne este foame.
• Felul în care ne creștem copiii influențează foarte mult obiceiurile lor ulterioare.
• Copiii nu trebuie presați să mănânce sau să nu mănânce unele alimente, trebuie conduși prin exemplu personal
• Dispoziția și solicitările cronic pot fi motivele pentru care consumăm alimente palatabile, dense caloric
• Acestea au o natură ciclică, devenind un obicei întipărit în creier
• Dormiți destul, pentru a putea fi mai energeci și mai activi și pentru a reduce tentația alimentelor dense caloric.

Referințe

[1] http://journal.frontiersin.org/article/10.3389/fpsyg.2015.01849/full

[2] http://journal.frontiersin.org/article/10.3389/fpsyg.2014.00925/full

[3] http://journal.frontiersin.org/article/10.3389/fpsyg.2014.00434/full

[4] http://www.medscape.org/viewarticle/502825