0
Coș

Nu există produse în coș

Nutriție

Dietele bogate în proteine și bolile cardiovasculare

Dietele bogate în proteine și bolile cardiovasculare

Impactul proteinelor alimentare asupra bolilor cardiovasculare nu sunt pe deplin
înțelese. Chestionare inițiale au asociat grăsimile alimentare, colesterolul și acizii grași saturați
cu un risc ridicat de boală coronariană. Doarece așa numita „dietă occidentală”, care este bogată
în produse de origine animală și săracă în legume și cereale integrale, a fost corelată cu boala
coronariană, proteinele au devenit un factor de risc în principal prin asocierea cu colesterolul și
acizii grași saturați. [1]

Ce zice literatura de specialitate?

Studii epidemiologice ulterioare care au evaluat riscurile de sănătate pe un spectru larg
de aporturi proteice au raportat că persoanele cu aportul proteic cel mai ridicat au avut calitatea
cea mai ridicată a dietei și cel mai scăzut risc pentru boala coronariană. Aceste descoperiri
sugerează că asocierile inițiale dintre proteine sau alimentele proteice și boala coronariană s-au
făcut prin coincidența cu alte elemente ale stilului de viață modern (cantitatea energetică totală
ridicată, activitatea fizică zilnică scăzută, stres ridicat, tipare inconsistente a meselor, alimente de
comoditate etc. ). Multe aspecte a interacțiunii dintre proteinele alimentare și factorii de risc a
bolii coronariene (lipide, lipoproteine, metabolismul glucozei și a insulinei etc) nu au fost
studiate în mod amănunțit, înainte ca Layman și colab. să-și asume acest rol. [1] Dietele bogate în proteine, sau cele în care carbohidrații au fost parțial înlocuiți cu
proteine, rezultă în îmbunătățirea lipidelor plasmatice și a lipoproteinelor, parțial prin
îmbunătățirea compoziției corporale (scăderea procentului de grăsime corporală). Cele mai
consistente efecte a dietelor de slăbit bogate în proteine asupra lipidelor sanguine este scăderea
trigliceridelor serice. În studiile clinice randomizate cu subiecți normolipidi trigliceridele serice
au fost reduse cu 30 – 55 % din valorile inițiale. Există însă dificultăți în determinarea efectelor
specifice proteinelor din cauza limitărilor privind monitorizarea consumului alimentar
(majoritatea studiilor utilizează chestionare) și determinarea consumului proteic exact. Acest
observații sunt însă sprijinite și de studii cu durată scurtă cu mese oferite participanților, unde
trigliceridele serice au fost reduse cu 20 – 55 %. [1]

Factori

Răspunsurile lipoproteinelor la schimbările de carbohidrați și proteine din dietă sunt mai
complexe și reflectă diferențele genetice și metabolice interindividuale. Printre factorii care
influențează răspunsul lipoproteic se numără tiparul lipoproteic de bază (fenotipul genetic),
conținutul de lipide a dietei, răspunsul la insulină, totalul energetic consumat (reflectate prin
schimbări în greutatea corporală) etc. În ciuda acestor diferențe, dietele bogate în proteine și
reduse în carbohidrați rezultă în creșterea concentrației colesterolului HDL și creșterea mărimii
particulelor LDL. [1] Reducerea carbohidraților și înlocuirea acestora cu proteine sau lipide produc efecte
benefice asupra lipidelor sanguine asociate cu dislipidemie aterogenică (reducerea numărului de
particule LDL mici și dense și creșterea numărului de particule LDL mari și plutitoare. Însă
înlocuirea carbohidraților cu proteine poate avea efecte independente asupra reglajului glicemic,
făcând acestea o opțiune mai viabilă pentru înlocuirea carbohidraților decât lipidele. [1]

Studiu

Un studiu din 2010 a arătat efecte benefice similare asupra lipoproteinelor serice și a
tensiunii arteriale după 2 ani urmând fie o dietă scăzută în carbohidrați, fie o dietă scăzută în
lipide atunci când participanții au scăzut în greutate aproximativ 7 kg, singura diferență fiind
valori mai ridicate a colesterolului HDL în grupul care a consumat dieta scăzută în carbohidrați.
Aceste descoperiri sugerează că îmbunătățirile în profilul lipidic se datorează, cel puțin parțial,
pierderii în greutate și scăderea procentului de grăsime corporală. [2] Schwingshackl și Hoffmann au publicat o recenzie sistematică și meta-analiză,
comparând efectele unei diete scăzute în lipide fie scăzute, fie bogate în proteine asupra unor
factori de risc cardiovasculari și metabolici. Analiza a cuprins 15 studii, cu durata între 12 și 24
de luni și a investigat biomarkeri ai obezității, controlului glicemic și a bolilor cardiovasculare,
nicio diferență semnificativă din punct de vedere statistic ne fiind găsită între cele două tipuri de
diete. [3] Una dintre cele mai puternice influențe protective a creșterii aportului proteic este
reducerea tensiunii arteriale, un factor de risc major pentru boala coronariană. Dovezile sunt
consistente și arată o relație inversă între aportul de proteine și presiunea arterială. [1] Studiile prospective arată o relație neutră sau inversă între aportul proteic și riscul bolii
coronariene ischemice atât în femei cât și bărbați din SUA, cel ulterior arătând o relație neutră și

pentru incidența accidentelor vascular-cerebrale. Asocierea dintre aportul proteic și incidența
accidentelor vascular-cerebrale a fost investigată și în mai multe populații din Japonia,
majoritatea sugerând o relație inversă între acestea. [4,5]

Concluzii

– asocierile inițiale dintre proteine și boala coronariană s-au făcut prin coincidența cu alte
elemente ale stilului de viață modern
– înlocuirea parțială a carbohidraților, în special a celor rafinați, cu proteine, rezultă în
îmbunătățirea lipidelor plasmatice și a profilului lipoproteic
– aceste efecte se datorează, cel puțin parțial, îmbunătățirii compoziției corporale
– creșterea aportului proteic poate duce la reducerea tensiunii arteriale, un factor de risc
major pentru boala coronariană
– nu există dovezi care să indice un efect direct negativ a proteinelor asupra incidenței
bolilor cardiovasculare, majoritatea corelațiilor dintre acestea fiind pozitive

Referințe

[1] http://ajcn.nutrition.org/content/87/5/1571S.long
[2] http://annals.org/aim/article/745937/weight-metabolic- outcomes-after- 2-years- low-
carbohydrate-versus- low
[3] https://nutritionj.biomedcentral.com/articles/10.1186/1475-2891- 12-48
[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2793104/pdf/ajcn9110039.pdf
[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2954454/pdf/ajcn9251265.pdf

Suplimente recomandate

Impact Whey Protein



Szotak Andras

Szotak Andras

Scriitor si expert

Student la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, Cluj-Napoca. Pasionat de fitness, nutriție și antrenament. Încearcă să promoveze o abordare rațională, științifică pentru rezultate cât mai bune.


Szotak iubeste...


Vezi ce oferte ti-am pregatit in perioada Black Friday 2018! Cumpără Acum