Antrenament

A suferit o accidentare care i-a schimbat viața – pe urmă a stabilit un record mondial | El este Dean Stott

Dean Stott a fost înrolat în armată la doar 17 ani, iar în ciuda “încurajărilor” venite din partea tatălui său cum că “va rezista doar două minute”, la vârsta de 21 de ani a completat fiecare curs militar disponibil pentru el – cu excepția Forțelor Speciale din Marea Britanie.

S-a hotărât să aplice pentru SBS (Forțele Speciale Marine), care până atunci au fost deschise doar pentru marini. După un proces intens de selecție cu o rată de succes de 4-5% care a durat 6 luni, el a fost unul dintre puținii recrutați care au ajuns până la final.

A luptat pentru SBS cățiva ani, perioadă considerată de către el vârful carierei militare.

“Pur și simplu trăiam experiența jocului Call of Duty în viața reală. Nu a putut fi mai bine decât atât. ”

În 2010, cariera lui Dean s-a terminat într-un mod tragic.

În timpul unui salt HAHO de la mare altitudine în cădere liberă cu parașuta, picioarele lui Dean s-au blocat în linia de montaj în timp ce acesta părăsea aeronava. El a încercat disperat să se elibereze înainte ca parașuta să se deschidă dar din nefericire nu a reușit – iar piciorul i s-a rupt într-un mod violent.

“Am fost norocos că piciorul nu mi s-a desprins cu totul, pentru că dacă ar fi fost, atunci nu aș mai fi apucat să ajung la bază. Am fost la peste 15.000 ft înălțime iar oxigenul era limitat, așa că imi pierdeam și recăpătam cunoștința încercând să țin pasul cu echipa mea.”

Într-un mod miraculos el a fost capabil să aterizeze – într-un singur picior. Toți mușchii piciorului care suportau genunchiul au fost afectați. Piciorul a fost atât de deteriorat încât Dean a fost nevoit să părăsească armata.

Aceasta a fost cea mai mare pierdere.
“Tot ce am știut la 17 ani a fost că vreau să devin militar, iar acum am 33 de ani. Armata te-a hrănit, te-a îmbrăcat și te-a plătit la timp. Nu știam exact ce taxe fiscale trebuia să plătesc; dar nici nu îmi păsa – pentru că făceam munca pe care o iubeam.”

Pe lângă recuperare fizică, Dean avea probleme în a se acomoda cu viața de civil. Într-un timp foarte scurt a trecut de la a avea un rol bine definit ca parte într-o echipă strânsă care știa exact ce are de făcut în ziua respectivă, la a nu avea niciun rol în societate.

Într-un mod norocos, a avut parte de o soție antreprenor aproape de el. Într-o seara, în timp ce se uitau la EastEnders, Alana l-a ajutat să-și deschida propria firmă de securitate folosindu-și doar telefonul mobil. El a început lucrul efectiv, iar operațiunile au variat de la evacuarea ambasadelor străine în Libia, la escortarea famililor regale din UAE pe un super-yacht.

Lucrurile au devenit serioase atunci când Dean a revenit acasă cu sânge pe tricou dintr-un incident. El a rugat-o pe soție să-i curețe tricoul dar ea a fost mai mult îngrijorată de cum s-a ajuns în situația asta.

“Am stat jos, am discutat și apoi am realizat că am stat acasă doar 21 de zile în ultimele 365. Am încercat să experimentez aceeași cantitate de adrenalină pe care o aveam în Forțele Speciale fără a realiza că nu mai sunt de fapt în armată.”

Ei au fost de acord că ceva trebuie să se schimbe. Dean a încercat să i se alăture lui Alana la firma ei de dezvoltare imobiliară, dar i-a fost greu să se concentreze în timpul ședintelor despre instalări și sisteme de încălzire. Ea a recunoscut lipsa de implicare din partea lui și i-a spus că trebuie să facă ceva pentru a-l ține în priză fizic și mental – fără să se întoarcă pe câmpul de luptă.

“Mă apropiam rapid de 40 de ani și m-am gândit că acum e momentul să dobor un record mondial. Alana mi-a dat lista cu recorduri mondiale Guiness și totul a plecat de la sine.”

El a început să pedaleze spre și de la muncă, aproximativ 8 mile dus-întors și i-a plăcut foarte mult pentru că nu-l durea genunchiul. El a hotărât să se uite la recorduri cu bicicleta, de la Aberdeen la Dundee și înapoi. Apoi soția a găsit Pan American Highway – cea mai mare rețea de drumuri care se întinde pe 2 continente și 15 țări.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, este echivalentul unei curse cu bicicleta de la Londra la Sydney – și apoi încă 4000 mile.

Dean a aplicat pentru recordul mondial și în ciuda faptului că nu a pedalat mai mult de 20 de mile dintr-o bucată, el a fost acceptat.

El a fost deja implicat în munca de caritate, fiind ambasador pentru The Royal British Legion și reprezentant al SBS Association. El a făcut de asemenea muncă de caritate cu Prințul Harry, care l-a abordat în timp ce se decidea pentru ce campanie să facă această provocare.

“Mi-a povestit despre campania lui pentru sănătatea mintală, Heads Together. Datorită problemelor asupra sănătății mintale din armată și propria experiență, m-am gândit că ar fi foarte bine să mă implic. Eram foarte nerăbdător să descopăr cum activitatea fizică îți ajută starea mintală.”

Pentru a se pregăti de provocare, Dean a mărturisit că nu s-a considerat un ciclist, ci mai degrabă s-a supus unor ordine militare și a ajuns să facă ciclism. A citit despre acest sport dar s-a hotărât să vorbească și cu oamenii care au făcut această provocare înaintea lui. A vrut să vorbească cu Scott Napier care a făcut această rută în 125 de zile, dar între timp, un alt ciclist pe nume Carlos Covarrubias a făcut acest traseu în 117 zile.

El a aflat că problemele avute de către cei doi cicliști s-au întâmplat în America Centrală și de Sud – birocrație la graniță, limbi străine, pană la bicicletă, cei mai întalți munți și cele mai aride deșerturi. A decis să facă traseul în ordine inversă, de la nord la sud pentru a nu avea astfel de probleme în a doua jumătate a traseului.

Pe lângă pregătirea operațională, a început și pregătirea fizică.

“Toată lumea îmi spunea că trebuie să ‘mă potrivesc’ pe bicicletă dar am considerat că am timp pentru acest lucru. Pe urmă mi-am dat seama că se refereau la dimensiunile pentru bicicletă. Am greșit lucrurile de la început.”

El a trebuit să se acomodeze cu schimbările climatice atipice și neverosimile pe care urma să le experimenteze. De exemplu, el urma să pedaleze prin deșertul Atacama din Chile, unul dintre cele mai uscate și fierbinți locuri din lume.

Pentru a fi sigur că rezistă unor astfel de condiții, a stat în Dubai timp de 2 săptămâni, timp în care a pedalat între 8-10 ore pe zi la temperaturi de peste 40 de grade. El s-a antrenat și într-un centru de altitudine din Londra, pentru a se pregăti pentru cea mai mare cățărare de pe Pan American Highway, de 67km (nivelul mării este de 4000m într-o zi).

În tot acest timp, el a încercat să găsească sponsorizări zburând la Londra pentru a-și prezenta campania unor potențiali sponsori.

“A fost foarte dificil să le prezint acestor oameni ideea și să le cer bani, spunând că nu am pedalat pănă atunci, dar că urmează să pedalez cea mai mare distanță și să adun un milion de lire sterline pentru o organizație care se ocupă cu probleme mintale. Au crezut că eu am probleme mintale.”

Mulți oameni s-au hotărât să-l ajute, și până când să pornească efectiv, a avut deja jumătate din cât și-a propus.

În 1 februarie 2016, Dean a pornit din Ushuaia, Argentina cunoscut și sub numele de “Sfârșitul Lumii”. A știut că va avea parte de provocări, dar nu din prima zi. În prima săptămână a pedalat împotriva unui vânt de 40mph care l-a destabilizat, afectându-i genunchiul de la piciorul bun.

“Am avut dureri imense din a doua zi, știind că urmează alte 100 de zile. A fost greu să ma obișnuiesc cu ideea.”

El a pregătit această provocare în același mod cum a pregătit procesul de selecție pentru SBS, fiecare zi separat fără a se focusa pe obiectivul final. A divizat ruta de 14.000 mile pe zile, și fiecare zi în 4 loturi de câte 50km.

Asigurarea unei diete echilibrate a fost foarte dificilă de asemenea. În majoritatea timpului petrecut în Argentina și Chile a trebuit să se mulțumească cu ce găsea în magazine, dar lucrurile s-au schimbat în Peru.

“Singura opțiune pe care o aveam era să mănânc de la magazine, chiar dacă am făcut intoxicație alimentară de două ori. Poți pedala cu intoxicație alimentară, doar că nu este plăcut.”

El a făcut progrese, în ciuda problemelor pe care le-a avut la graniță și căzăturilor de pe bicicletă la viteză de peste 40mph. A doborât primul record mondial, pedalând distanța Americii de Sud în cel mai scurt timp posibil.

Cu moralul ridicat pe care-l avea, s-a putut concentra mai eficient și a ajuns în America de Nord până în ziua 70, cu 14 zile mai rapid decât recordul mondial. Se afla într-o situație excelentă și s-a gândit că poate avea și o zi de odihnă dacă are nevoie.

Totul s-a schimbat cu un telefon primit de la soție.

El a fost invitat la nunta Prințului Harry și a lui Meghan Markle, însemnând că dacă voia să participe, trebuia să termine cursa Pan American Highway în 102 zile.

“Înainte de apel eram cu 14 zile în față. La sfârșitul apelului m-am trezit cu un avans de doar o zi. Planul meu s-a schimbat radical.”

Dean a continuat să pedaleze în condițile aspre din Canada și Alaska, cumva reușind să câștige zilele pierdute – cu ajutorul unei aplicații de telefon care monitoriza viteza și direcția vântului. El se afla într-o poziție foarte bună dar a primit încă un telefon care l-a avertizat că ciclistul profesionist Michael Strasser urma să finalizeze traseul Pan American Highway în mai puțin de 100 zile în acel an.

În căutarea lui neîncetată de a dobândi excelență, Dean și-a schimbat din nou obiectivul. Pentru ultima parte a provocării el a fost nevoit să pedaleze timp de 22 de ore la -18°C pentru a se asigura că termină traseul în mai puțin de 100 de zile.

“Planul original a fost să finalizez traseul în 110 zile, dar am reușit în mai puțin de 100. Dacă acesta ar fi fost obiectivul meu de la început, nu știu dacă aș fi reușit. Probabil ar fi fost prea mult.”

Dean a finalizat Pan American Highway în 99 zile, reușind să doboare al doilea record mondial. În această perioadă el a avut doar 5 zile libere – 3 din cauza vremii și 2 din motive logistice – provocarea a finalizat-o percurgând 147 mile pe zi, cu o viteză medie de 16.8mph. Mai mult decât impresionant, nu-i așa? Putem spune că este o diferență mare față de naveta lui zilnică.

Bineînțeles că primul lucru pe care oamenii l-au întrebat atunci când s-a întors în Aberdeen a fost: “cum a fost nunta?”

Află mai multe despre trecutul lui Dean (și despre ce a pregătit în continuare):



Lauren Dawes

Lauren Dawes

Scriitor si expert

Lauren este absolventă de literatură engleză originară din sud. Ea a iubit mereu înotul și a descoperit beneficiile antrenamentului cu greutăți în ultimii ani și are foarte mult spațiu pentru a îmbunătăți clasa ei de yoga săptămânal.

În weekend de obicei gătește sau mănâncă un fel de brunch și se bucură de rețele noi pe care le descoperă cu colegii ei de cameră - mai ales că nu respectă obiceiurile stundețești și gătește tot felul de lucruri. Cu toate acestea, ea crede foarte mult în menținerea unui echilibru între sală și gin.

Aflați mai multe despre experința lui Lauren aici.


Doreşti să cumperi produsele noastre? Vezi ce oferte ţi-am pregătit la noi pe site. Cumpără Acum