0
Coș

Nu există produse în coș

Nutriție

Insulina – Ghid total

Insulina – Ghid total

Aflați modul de funcționare, controlul și manipularea acesteia în sinteza proteinelor

Probabil multi dintre voi știți că insulina este hormonul care se ocupă de transportul glucozei din sânge către celelalte celule, iar în momentul în care aceasta acțiune este afectată se poate declanșa diabetul zaharat. Cu toate acestea, insulina este mult mai mult decât un hormon care controlează glucoza având adevărate proprietăți anabolice, ceea ce înseamnă că are un rol critic in construirea musculaturii.

Insulina are și o proprietate “negativa” în sensul ca poate favoriza depozitarea grăsimilor. În cadrul acestui articol voi încerca sa te învăț cat mai ușor câteva lucruri esențiale despre modul de funcționare al insulinei respectiv cum sa o poți folosi în avantajul tău.

 

Insulina este un hormon vital pentru organismele nostre produs de către pancreas, cu rol în metabolizarea nutrienților din hrană, proces în urma căruia rezultă energia principală a organismelor noastre.

 

De fiecare dată când ne hrănim, organismul nostru transforma nutrienții respectivi (carbohidrați, zaharuri, etc) în energia necesară (glucoza) proceselor vitale. Odată cu trecerea timpului însă, omul modern a dezvoltat tendința de a consuma mai mult decât necesarul zilnic și în acest caz, organismul este nevoit să depoziteze acest exces de glucoză. Și face asta sub formă de glicogen.

 

De menționat că deși rolul glucozei este esențial, excesul acesteia poate fi periculos și pentru că ne-am referit și la carbohidrați, trebuie reținut că în cele din urmă toți cei prezenți în stomac sub formă de pâine, paște,cartofi, orez, deșerturi sau sucuri, sunt descompuși în glucoză.

 

Pancreasul detectează apariția glucozei în sânge și răspunde prin producerea de insulină, aceasta din urmă facilitând pătrunderea glucozei (odată cu ea și a aminoacizilor și creatinei spre exemplu) în interiorul celulelor din mușchi și ficat, cu scopul de a asigura energia organică.

 

Problema este că în cele mai multe cazuri (persoane sedentare) celulele gazdă conțin deja glucoza, astfel că cele care nu mai găsesc loc în celule vor fi transformate în grăsime saturată. Foarte important de reținut astfel, că nu grăsimea este depusă ca grăsime, ci de fapt zahărul. Una dintre teoriile conform căreia organismele noastre au evoluat dezvoltând acest proces de stocare a extra energiei ne trimite în perioadele de început ale omului, când sursele de hrană erau limitate și destul de greu de obținut.

 

De fapt, dacă ne referim la consumul de carbohidrați în perioada respectivă, sunt cercetători care susțin că omul antic ar fi consumat în medie în jur de 80 grame pe zi față de 500 grame în zilele noastre.

 

Eliberarea insulinei din pancreas transmite un semnal corpului, cum ca acesta tocmai ce a fost hrănit. Deoarece organismul încearcă întotdeauna să economisească sursele de energie depozitate, oprește arderea de grăsime stocată și se îndreaptă către substanțele nutritive care tocmai au fost ingerate. De menționat ca în cadrul acestui proces, insulina funcționează asupra celulele grase într-un mod similar cu felul în care acționează asupra celulelor musculare, semnalizând “deschiderea” acestora pentru depozitarea altor nutrienților proaspeți.

Creșterea nivelului de glucoză și grăsime absorbită determină așadar organismul să stocheze mai multe grăsimi corporale. Practic, cu cât mai multe grăsimi sunt stocate cu atât mai puțină grăsime este arsă.

 

În cazul în care pancreasul produce insulina iar celulele pentru care este destinată sunt deja ocupate, acestea încep să capete o anumită rezistență sau cu timpul, chiar să își piardă din eficiență. În această situație pancreasul începe să producă o cantitate mai mare de insulină și mai ales pentru mai mult timp, întrucât el detectează în continuare glucoza respectivă blocată în sânge iar celulele receptoare pierzând la rândul lor din capacitatea de absorbție, ajunge ca treptat să se depună din ce în ce mai mult sub formă de grăsime în corp. Acest proces poate avea consecințe negative asupra organismului: creșterea tensiunii arteriale, afecțiuni ale inimii, creșterea în greutate, osteopozora, neuropatie, boala ficatului gras, dezvoltarea celulelor canceroase, etc.

 

Pe lângă faptul că glucoza nu mai poate pătrunde în celulele mușchilor, îngreunează și accesul aminoacizilor făcând dificilă menținerea respectiv construcția de masă musculară.

 

Detectând falsa lipsă din celulele ce își pierd capacitatea de absorbție, organismul emite semnale de alarmă pentru primirea lor ajungând astfel să își “canibalizeze” propriile celule. Din această cauză unele regimuri alimentare sunt ineficiente reușind să ducă la pierderea puținilor mușchi care mai sunt deținuți. Astfel se poate explica și pierderea de energie respectiv poftă de carbohidrați, organismul tău este păcălit să emită semnale disperate, paradoxal, cerându-ți de fapt ceea ce îl afectează grav în momentele respective. Finalmente, epuizat de producerile excesive și inutile de insulină, pancreasul încetează să o mai producă (diabet de tip 2) fiind necesară suplimentarea acesteia prin injectare.

 

Una dintre cele mai performanțe metode în sprijinirea pancreasului respectiv producția și consumul de glicogen depus în celule o reprezintă exercițiile fizice. În timpul și după efectuarea acestora organismul arde acele depozite din interiorul celulelor favorizând transferul altora. O eficiență deosebită se poate observa în cazul atleților de viteză unde aceste consumuri sunt destul de puternice, acești atleți fiind în stare să consume cantități masive de carbohidrați și să rămână în formă în același timp.

 

Astfel, pe lângă arderea și transferul glicogenului, aminoacizii la rândul lor sunt favorizați, se produce deci masa musculară dar și arderea grăsimilor. Pe lângă practicarea exercițiilor fizice, consumul moderat de carbohidrați respectiv alimente cu indice glicemic scăzut (ce se descompun mai lent) sprijină de asemenea metabolizarea eficientă a fluxului de glucoză.

 

Aceste metode nu sunt eficiente doar diabeticilor sau celor cu alte probleme de sănătate corelate, este recomandat ca noi toți să le acordăm atenție.

Noțiuni despre indicele glicemic

Indicele glicemic (sau GI) este un clasament al carbohidraților pe o scară de la 0 la 100, în funcție de măsura în care aceștia măresc nivelurile de zahăr din sânge (glucoza) după consumul de alimente. Alimentele cu un indice ridicat de glucoză sunt cele care sunt rapid digerate, absorbite și metabolizate și duc la fluctuații semnificative ale nivelurilor de zahăr din sânge (glucoză). Acest lucru face ca insulina să urce rapid, astfel încât corpul dumneavoastră să poată utiliza glucoza respectivă. Carbohidrații cu conținut scăzut de GI – cei care produc fluctuații mai mici în glicemia și nivelurile de insulină – reprezintă unul dintre secretele sănătății pe termen lung, reducând riscul de diabet zaharat de tip 2 și boli de inimă. Este, de asemenea, unul dintre elementele de bază în dietele dedicate pierderii în greutate.

 

Alimente cu indicele glicemic scăzut: fulgi de ovăz, paste integrale, fasole, orez brun, cartofi dulci, banane, portocale, mere

Alimente cu indicele glicemic ridicat: cereale ce conțin zahar, cartofi albi, orez, paste, pâine albă

 

Per ansamblu, dacă obiectivul tău este menținerea nivelurilor de energie pe tot parcursul zilei precum respectiv arderea grăsimilor, atunci este recomandată atenția asupra carbohidraților cu indice glicemic redus. Dacă ești într-o perioadă de acumulare a masei musculare atunci te poți orienta și către carbohidrați cu indice glicemic ridicat, în special imediat după antrenament când acești carbohidrați cu conținut ridicat de GI vor ridica nivelul de insulină, ceea ce va conduce carbohidrații și aminoacizii necesari proteinelor din mușchi.

Carbohidrații rapizi sunt critici pentru repornirea rapida a glicogenului muscular folosit în timpul antrenamentului. Aminoacizii vor spori creșterea musculară, precum și creșterea insulinei. Și creatina, bine, ar trebui să știți până acum că va crește creșterea musculară

Așadar, câteva roluri importante ale insulinei:

– stochează substanțele nutritive în exces

– gestionează anumiți hormoni cum ar fi: hormonul de creștere, testosteronul sau progesteronul

– reduce cantitatea de grăsime eliberată de ficat în sânge după consumarea produselor alimentare, etc

Concluzii

Excesul de producere a insulinei va conduce la depozitarea grăsimilor corporale cat și la inhibarea arderii acestora. Controlul insulinei permite organismului să construiască mușchi și să ardă grăsimi, zilnic. Participând la sintetizarea proteinelor insulina favorizează creșterea masei musculare. Pentru a construi masa musculară și a arde grăsimi în același timp, manipulați producția de insulină consumând carbohidrați strategic în special în jurul orelor de antrenament.

 

Keywords: insulina, glucoza, indicele glicemic, masă musculară, arderea grăsimilor


Produse aferente.



Nicolae Gabriel

Nicolae Gabriel

Scriitor si expert

Nicolae este un pasionat scriitor cu peste 20 de ani experienta in industria culturismului si fitnesului dintre care 15 ani sub forma de antrenor personal. In ultimii ani si-a concentrat atentia pe studierea celor mai recente articole cu support stiintific dedicate antrenamentelor cu greutati, nutritiei si suplimentelor nutritive precum si colaborarii cu diferite site-uri ce promoveaza un stil de viata sanatos, magazine online dedicate suplimentelor nutritive precum si oferirea de suport ca unul dintre putinii administratori ai celui mai mare forum de culturism din Romania. Ca pasiuni, orice este legat de dezvoltarea personala, cititul si scrisul, practicarea culturismului natural precum si activitati ce se desfasoara in natura. Facebook: https://www.facebook.com/nicolae.gabriel.96


Doreşti să cumperi produsele noastre? Vezi ce oferte ţi-am pregătit la noi pe site. Cumpără Acum